Trecere în revistă a infrastructurii rutiere a României din 1998 până în prezent.

Regimul comunist a lăsat în urmă o infrastructură depășită. Astfel, au rămas nenumărate proiecte de autostrăzi care nu au fost niciodată duse la capăt. Principala cauză a aceleași probleme constă în faptul că fiecare schimbare de conducere politică aduce întârzieri până când sunt stabilite prioritățile.

De ce se construiesc atât de greu autostrăzi în România?

După ce s-a terminat revoluția, au existat urmări negative. Spre exemplu, în România nu s-a construit nici măcar un singur kilometru de autostradă timp de zece ani. Programul de reabilitare al drumurilor naționale a avut prima etapă între 1993 și 1998, dar apoi a continuat până mai târziu de 2000. Multe articole din acea perioadă anunțau faptul că va apărea curând autostrada București-Ploiești, dar aceasta a fost deschisă abia în anul 2012 și a avut ultima parte finalizată în decembrie 2018. Dacă evoluția restului rețelei este privită de aproape, România a ajuns să aibă doar 850 de km de autostrăzi până în anul 2019. La prima vedere, aceasta este o creștere față de anul 1998. În schimb, alte țări au reușit să aibă un progres enorm. Spre exemplu, Polonia a ajuns să depășească 4.000 de kilometri. Estimările arată că în România ar fi necesari încă 3.000j, iar această cifră nu va fi atinsă curând. În anul 2021, autostrăzile au ajuns în total la 941 kilometri tocmai în Decembrie. Dacă este atinsă cifra de 1,000 de kilometri, se vor depăși țări cum ar fi Finlanda, Serbia sau Irlanda.

Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni

Ideea construcției care să lege Moldova de Ardeal a apărut la începutul anilor 2000. Tocmai în anul 2012 Ministerul Transporturilor a publicat indicatori despre această autostradă, care urma să lege orașele prin Ditrau și Târgu Neamț. Lungimea totală trebuia să ajungă la 290 de kilometri și costul investițiilor ar fi fost estimat la aproximativ 6 miliarde de euro. Finanțarea trebuia asigurată din bugetul de stat și alte surse din acea perioadă, dar apoi calculele au fost refăcute. Până la Ungheni, costul s-a stabilit la intervalul de 4,07 miliarde de euro  pentru 310 km. În prezent, nu există însă un termen asumat pentru finalizarea proiectului.

Comarnic-Braşov

Autostrada aceasta ar atașa Muntenia de Transilvania prin Valea Prahovei. Din păcate, proiectul pare să dureze o veșnicie. Până în prezent, au existat 3 încercări în anul 2005, 2010 și 2015. Inițial, lucrările ar fi trebuit să aibă loc în regim de concesiune, dar contractele acestea nu au funcționat din cauza prețului și al faptului că băncile nu au adus finanțare. Costul total cu întreținerea inclusă pentru 30 de ani ar fi de aproximativ 8,45 miliarde de euro și autoritățile nu au abandonat încă ideea. În masterplan, investiția este de aproximativ un miliard de euro fără TVA, dar nu s-a mai asumat oficial un termen de finalizare.

Piteşti-Sibiu

Aceasta este cea mai așteptată autostradă din România, inclusiv de cei de la Automobile Dacia. Lungimea sa ar fi de 116km, costul total fiind de aproximativ 1,67 miliarde de euro. În conformitate cu master planul, există 5 tronsoane și a fost stabilit deja traseul. Autoritățile doresc să scoată la licitație 2 părți, ele fiind deschise traficului atunci când vor fi gata. Termenul estimat pentru finalizare nu este exact, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile.

Cum arată statisticile în continuare?

În anul 2021 ar trebui să fie date în circulație tronsoanele proiectului A10 Sebeș-Turda, Lotul 1 și 2. Acestea au o lungime de 1,5 și 24/25km. Autostrada A10 are lungimea de 70km și face legătura dintre A1 și A3. Lucrările au început în anul 2014 și trebuiau finalizate în 2016, dar au apărut întârzieri. România ar putea avea în următorii 4 ani peste 1,000 de kilometri de autostrăzi, drumuri expres și variante ocolitoare.