Bucureștiul, prins între viziuni distincte ale dezvoltării lui

Bucureștiul, prins între viziuni distincte privind dezvoltarea sa, are nevoie de o abordare profesionistă și coerentă.

Consiliul Judeţean Ilfov și Primăria Sectorului 4 vor să prelungească linia de metrou M2 cu două sau trei staţii către comuna Berceni în timp ce ministrul Transporturilor Cătălin Drula susține că prioritare ar fi Magistralele de metrou 4, 5 și 7, care ar degreva traficul din Capitală și nu legătură de metrou până la Aeroportul Otopeni.

Practic, dezvoltarea Bucureștiul depinde de corelarea și armonizarea acestor viziuni ce provin atât de la autoritățile locale cât și de la cele centrale.

„Linia de metrou M2 nu se va opri pe şoseaua Berceni! Lucrăm, împreună cu Consiliul Judeţean Ilfov, la un proiect care o va prelungi cu două sau trei staţii către comuna Berceni. De ce ne dorim asta? Pentru că infrastructura mare transformă zona într-una atractivă pentru investitori, iar acest lucru înseamnă dezvoltare economică şi o viaţă mai bună pentru oameni. Generează locuri de muncă bine plătite, bani mai mulţi la bugetul local, adică fonduri pentru proiecte noi, un aer mai curat, pentru că vom lăsa maşinile în afara oraşului şi vom circula cu metroul, dar şi scăderea timpilor în trafic, prin depresurizarea Centurii Capitalei şi a şoselelor din Sectorul 4”, a scris, pe Facebook, Daniel Băluţă.

Practicile europene în domeniul infrastructurii ne îndeamnă să ținem cont de extinderea orașului

Cătălin Drula susține că prioritare ar fi Magistralele de metrou 4, 5 și 7, care ar degreva traficul din Capitală și nu legătură de metrou până la aeroportul Otopeni, în contextul în care se va construi un nou terminal, iar trenul a fost deja pus în funcțiune

“Avem nevoie de metrou în zonele foarte aglomerate, în cartierele dormitor ale Bucureștiului. Avem câteva linii de metrou, precum M5, tronsonul Drumul Taberei-Eroilor, care ne costă 175 de milioane de lei pe an operarea acestei linii și o estimare în venituri pe care le generează de 25 de milioane. Numai 150 de milioane este subvenția, diferența care trebuie dată de la bugetul de stat pentru această prima parte a Magistralei M5. Că linia M5 să genereze mai multe venituri și să fie pe deplin funcțională, trebuie să meargă de la Eroilor la Universitate“, a explicat Drulă.

Logica celor două viziuni antagonice pleacă de la premiza dezvoltării.

Practicile europene pe domeniul infrastructurii ne îndeamnă să ținem cont de extinderea orașului și de comunitățile periferice care se înfiripă în continuarea orașului, oferind în același timp un mozaic componentei urbane supuse schimbării.