Vom avea un cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor
Orice act normativ este binevenit în domeniul social pentru a influența pozitiv dinamica socială și progresul societății.
Cu toate acestea, un act normativ mult prea ancorat în principii generale, fără o viziune de ansamblu asupra realitățiilor devine doar un bun exponat de muzeu și nu un instrument pentru a produce bunăstare. La ce ne referim mai exact?
Recent, prin Hotărârea Guvernului nr. 298/2021, a fost adoptat un document programatic, care conține principiile normative ale viitorului Cod din domeniul urbanismului, construcțiilor și amenajării teritoriului.
Acest act normativ își propune să înglobeze dispozițiile legale adaptate la nevoile și oportunitățile actuale de dezvoltare ale populației, precum și la perspectivele de creștere economică.
Documentul afirmă că amenajarea teritoriului susține distribuția eficientă și coordonată a infrastructurii și a activităților economice la nivel macroteritorial și poate rezolva decalajele de bunăstare socială la nivel regional.
Viitorul Cod al amenajării teritoriului nu elimină birocrația
Deși premisele pe care se fondează tezele viitorului Cod în discuție sunt corect sintetizate – între care regăsim procesul accelerat și continuu de modificare a actelor normative, acest proces conduce la o legislație necorelată, precum și reglementări imprecise sau interpretabile.
În același timp, vine la pachet cu nerespectarea în practică a actelor normative sau a ierarhiei acestora, precum și birocratizarea excesivă a proceselor, consum de resurse nejustificat, timp inadmisibil de lung la nivelul avizării și aprobării documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, respectiv al autorizării executării lucrărilor de construcții.
Totuși, nu sunt identificate și mecanismele de înlăturare a acestor practici păguboase de la care pleacă reconstrucția legislativă în domeniul amenajării teritoriului, al urbanismului și al construcțiilor de orice fel.
Altfel spus, nu se identifică în tezele enunțate ale viitorului Cod modalitățile de reglementare și practice de eliminare a birocrației, de asigurare a transparenței publice, de asigurare a resurselor la nivel local și chiar central, pentru aplicarea sincretică a acestui domeniu administrativ esențial.
Viitorul Cod, între soluții și discuții
Procedural, pentru elaborarea Codului, este prevăzut contractual un număr de 3 versiuni de cod, care vor fi supuse discuțiilor publice în cadrul a 6 dezbateri tematice și 2 consultări publice, cu avizul autorităților publice interesate, inclusiv al Ministerului Finanțelor, al Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Studiile pe care se întemeiază tezele lansate au, în parte, o vechime considerabilă, care pun în discuție actualitatea și eficienta concluziilor pe care le propun.
Astfel, unul dintre documente s-a elaborat în baza unui acord încheiat în anul 1991, însă există și studii mai recente, privind buna reglementare, consolidarea administrației publice sau simplificarea procedurilor administrative, precum și măsurarea costurilor administrative ori capacitatea de planificare spațială, utile demersului de codificare.
S-a accentuat necesitatea de a identifica soluții adaptate noilor provocări economice, sociale și de mediu, regândirea mecanismului de avizare, reglementarea unui aviz integrat eliberat, utilizând pe cât posibil și mijloacele de e-guvernare, stabilirea unor standarde cu privire la calificarea și numărul persoanelor din aparatul de specialitate.
S-a consemnat între altele că, în prezent, există procese de avizare greoaie și neeficiente, nu există corelare și coordonare în legislație și se generează în unele situații confuzie și se constituie o sursă de conflicte între participanții la procesul de construire.
Procedurile sunt ineficace în domeniul disciplinei și controlului în construcții, în multe situații lucrările de construcții nu respectă condițiile cu privire la protecția mediului.
Principii generale pentru viitorul Cod al amenajării teritoriului
Au fost conturate o serie de principii generale, care vor sta la baza elaborării proiectului de cod, astfel:
- Principiul integrării depline cu principiile din legislația națională și cu principiile și normele dreptului european
- Principiul considerării patrimoniului cultural și mediului natural ca resurse de identitate națională și a comunităților
- Principiul reglementării coerente și adecvate
- Principiul definirii unitare a domeniului și terminologiei
- Principiul clarificării raporturilor dintre elaborarea strategiilor și politicilor publice, procesul de aplicare și aprobare a planurilor și cel de realizare a investițiilor publice și private
- Principiul coerenței și eficacității instrumentelor de planificare spațială
- Principiul prevalenței interesului general asupra celui privat
- Principiul prezervării unor rezerve de teren pe termen mediu și lung
- Principiul simplificării procedurilor și abordării diferențiate în cadrul procesului de autorizare a executării lucrărilor de construcții
- Principiul coordonării și corelării verticale și orizontale a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism
- Principiul transparenței și accesului liber la informația specifică
- Principiul abordării multidisciplinare a instrumentelor de planificare spațială
- Principiul responsabilității publice
- Principiul responsabilității și deontologiei profesionale
- Principiul abordării coerente și complete a ciclului de viață al investiției
- Principiul relevanței tipului de contractare a lucrărilor de construcții
- Principiul obligativității monitorizării și controlului
- Principiul profesionalismului și specializării
- Principiul clarității și coerenței rolurilor și responsabilităților
- Principiul reprezentării armonizate a intereselor
- Principiul compatibilității funcțiunilor
- Principiul integrării riscurilor și al asigurărilor
- Principiul dezvoltării incrementale a informațiilor
- Principiul redefinirii categoriilor de sancțiuni
- Principiul utilizării instrumentelor de natură fiscală pentru creșterea disciplinei în construcții.
În viziunea noastră, cele 25 de principii sunt prea numeroase și reduntante, oarecum diluate sau fragmentate pe fond, sau care vizează tehnica legislativă, iar nu domeniul de reglementare abordat.
Apreciem că ar fi fost suficiente principii generale, fară a depăși un numîr de 5-7 componente de ordin fundamental, mai ales că avem în vedere un cod, care trebuie să sublinieze teme majore pe care le asumă la acest nivel.
Nu am identificat liniile directoare ale proiectului de Cod pentru amenajarea teritoriului
De exemplu, ar fi fost suficiente principiul legalității administrării, verificării și sancționării în domeniul urbanismului, al organizării teritoriului și al construcțiilor, principiul responsabilității publice, principiul obligativității monitorizării și controlului, principiul prevalenței interesului general asupra celui privat, principiul integrării riscurilor și al asigurărilor.
Remarcăm faptul că nu există o corelare cu tezele prealabile ale Codului patrimoniului cultural, adoptate prin Hotărârea Guvernului nr. 905/2016, încă neconcretizate într-un asemenea act normativ, deși tezele în discuție își propun o asemenea corelare, fără identificare în structura propusă a viitorului Cod al urbanismului, construcțiilor și amenajării teritoriului.
În concluzie, dincolo de utilitatea indiscutabilă a demersului de codificare, nu am identificat liniile directoare ale proiectului de Cod, deși tezele sunt ample, însă necoezive și imprecise pe alocuri, pentru că asumă un domeniu vast.
Probabil, tocmai din acest motiv că ar fi fost mai utilă adoptarea unor teze pentru o reglementare de domeniu sintetizatoare, urmată de un act normativ de punere în aplicare, precum s-a procedat în cazul codificării civile (materiale și procedurale), asigurând tranziția de la reglementarea eclectică actuală la cea codificată propusă.
