Planul Național de Redresare și Reziliență -certitudinea unei incertitudini?
Cum am putea ajunge să lansăm investiții oportune și prioritizate într-un mod TRANSPARENT?
În spațiul public există o adevărată frenezie referitoare la acest PNRR. Toți vor investiții prin PNRR, toți sunt supărați că investițiile lor nu sunt incluse în PNRR…, se propun chiar și manifestații pentru susținerea anumitor proiecte în PNRR.
Se pune, totuși, întrebarea: ”Se poate ridica PNRR la nivelul așteptărilor mult supradimensionate ale Mediului Social și Politic actual?”.
Cel mai probabil, răspunsul la această întrebare este: ”NU!”
Acest ”NU„ pe care îl precizăm, nu vine dintr-un nihilism abstract ci din simpla concluzie că: NU s-a înțeles foarte bine ce este acest PNRR.
Această neînțelegere, a ceea ce este PNRR și a modului în care sunt finanțate proiectele prin PNRR, apare inclusiv din cauză că există numeroase incertitudini și aspecte ce nu sunt transparentizate pentru publicul larg.
O poveste cu eroi politici care împart autostrăzi în stânga și în dreapta
Această netransparență se pare că, are drept scop transformarea unor principii sănătoase, ale Comisiei Europene, într-o poveste cu eroi politici care împart autostrăzi în stânga și în dreapta.
Având în vedere toate acestea, recomandăm totuși aplecarea pe întrebări simple, pentru a vedea care ar putea fi o posibilă realitate.
Realitate care s-ar putea să nu fie așa de confortabilă mediului politic, ce nu se mai oprește din a tot promite autostrăzi. (de mentionat faptul ca nici asupra dumurii, pe siteurile oficiale, decidentii nu s-au pus de acord, ase vedetea mai jos – redresare/relansare)
- Este PNRR finanțat ”gratis” de Uniunea Europeana? Sunt aceste fonduri puse la dispoziția noastră ca nerambursabile?
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene precizează că:
,,În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.”
Observăm lipsa noțiunii de fonduri europene nerambursabile și prezența cuvintelor împrumuturi și granturi.
Dacă împrumuturile sunt clar împrumuturi, haideți să vedem ce întelege Comisia Europeana prin Granturi
https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/how-eu-funding-works/types-funding/grants_ro
,,Granturile finanțează proiecte care contribuie la politicile UE. Acestea pot fi acordate în diferite domenii, de la cercetare și educație la ajutor umanitar.
Beneficiarii pot fi organizații publice și private, și în mod excepțional persoane fizice. Granturile sunt o formă de finanțare complementară.
De obicei, UE nu acoperă 100 % din costurile unui proiect. Cu alte cuvinte, proiectul care primește un grant trebuie finanțat parțial de către organizația beneficiară (cofinanțare).
Granturile sunt atribuite în principal în urma unor cereri de propuneri publicate în programul de lucru al departamentelor care oferă granturile în cauză.
Comisia Europeană lansează cereri de propuneri prin care face cunoscute posibilitățile de finanțare și explică procedura de participare. Organizațiile interesate pot accesa fonduri și prin intermediul premiilor.”
Având în vedere acestea, ne întrebăm: Aceste fonduri, prin care se finanțează PNRR, chiar sunt niște fonduri nerambursabile sau sunt de fapt, parțial, alte împrumuturi?
Ideea care ne face să credem că de fapt PNRR nu este finanțat prin fonduri nerambursabile stă inclusiv în metodologia de alocare a sumelor aferente acestuia, de către Comisia Europeană, respectiv de alocare a fondurilor în raport cu Produsul Intern Brut. Detalii aici: https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/03/6fbe88578f749fe3d28251dbf57e4544.pdf
,,În urma negocierilor de succes avute anul trecut de Guvernul României și de domnul președinte Klaus Iohannis, România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui Mecanism, primind o alocare consistentă de granturi și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro.
Această sumă a scăzut puțin față de prima iterație de alocări, în urma recalculării scăderii Produsului Intern Brut în 2020 în comparație cu media europeană.”
Nimic nu este gratis
Nimic nu este gratis și din acest motiv, o dată în plus, este necesar ca investițiile propuse prin PNRR, la nivel de infrastructură rutieră mare, trebuie să fie dovedite: a fi performante și prioritizate în baza acestor performanțe.
Aceste investiții trebuie prezentate împreună cu beneficiile aduse, într-un mod transparent și nu la modul total abstract și nejustificat, așa cum ne sunt prezentate azi (https://mfe.gov.ro/pnrr/).
Se poate avea în vedere, prin PNRR, finanțarea autostrăzilor noi? Sunt aceste investiții în autostrăzile noi în corelare cu strategia avută în vedere de Uniunea Europeană?
Pe site-ul Comisiei Europene, Planul de Redresare al Europei este prezentat astfel:
,,Pentru a contribui la repararea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19, Comisia Europeană, Parlamentul European și liderii UE au convenit asupra unui plan de redresare care să ne ajute să ieșim din criză și să punem bazele unei Europe moderne, mai durabile.”
Altfel spus, prin această abordare, la un mod simplist, înțelegem că, Comisia Europeană finanțează, printr-un instrument care are la bază împrumuturi, acțiuni de reparare! Spre exemplificare și tot la un mod simplist, ușor de înteles: se acordă fonduri mai degrabă pentru a renova în casă și nu pentru a mai construi un etaj!
La nivelul autostrăzilor noi, propuse la implementare, mai regăsim 3 aspecte/probleme importante:
- Autostrăzile noi vin și dezvoltă, mai puțin repară ceva în contextul Covid;
- Autostrăzile noi, care să se poată integra Pilonului Coeziunea socială și teritorială, NU pot fi realizate acolo unde deja sunt autostrăzi, ci acolo unde acestea lipsesc aproape cu desăvârșire. Ce ar putea spune Comisia Europeană despre o autostradă către plajele din Munte Negru? (așa cum am mai arătat în cadrul articolelor precedente)
- Autostrăzile noi trebuie executate în termen de 5 ani, respectiv: proceduri de achiziție, finalizare proiect, și execuție lucrări, cu recepție la terminarea. Legat de acest aspect, avem autostrăzi de 17 km a căror procedură de achizitie a serviciilor de proiectare și execuție lucrări a demarat acum 9 ani și nu sunt înca finalizate! Iar în condițiile actuale, în care nu poate fi vorba de o fazare, marea majoritate a autostrăzilor propuse nu se pot încadra nici ca termen de finalizare în cei 5 ani, strict stabiliți de Comisia European.
În context general, regăsim inclusiv în media (https://wavenews.ro/promisiunile-lui-iohannis-in-aer-reputat-economist-planul-de-relansare-va-fi-respins-de-comisia-europeana/?fbclid=IwAR2pdtE8xFm8CXSi6ljSbqvkJNgdTuWo1liBm8jLV2Nh70wMYvDaEttq_UQ) aspecte demne de considerat și de luat în calcul.
Astfel că, în afara faptului că este puțin probabil ca prin PNRR să se construiască Autostrăzi Noi (nu le includem pe cele deja aflate în execuție), aceste autostrăzi noi canibalizează bugetul altor reforme care trebuie realizate în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020, reforme care sunt solicitate în mod expres prin PNRR de către Comisia Europeană (spre exemplificare, Pilonul 2 Transformare Digitală).
Eșecul, în baza acestui mod de abordare de către Politic, este aproape garantat fie prin neacceptarea PNRR de către Comisia Europeană, fie prin acceptarea de către Comisia Europeană a PNRR și imposibilitatea realizării acestor autostăzi noi într-un termen fix de 5 ani.
- Este PNRR ocazia pentru ca Politicul să modifice netransparent documente programatice, la nivelul planificărilor de investiții în infrastructura rutiera majoră?
Se pare că da!
https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/03/6fbe88578f749fe3d28251dbf57e4544.pdf
,, Noul guvern a demarat un proces amplu de consultări pentru actualizarea PNRR pentru identificarea celor mai relevante intervenții care să schimbe fața României.
La cele 13 dezbateri publice s-au înscris aproape 4.000 de persoane iar 78% din acestea s-au înscris la minim două evenimente. Dezbaterile transmise pe pagina de Facebook a ministerului au avut peste 80.000 de vizualizări.
Mulțumim pe această cale tuturor instituțiilor publice centrale și locale și partenerilor din mediul privat și din sectorul neguvernamental pentru implicare și sugestii, pentru cele peste 1.700 de idei de reforme și investiții.
Acest proces de consultare a fost foarte apreciat la nivelul instituțiilor europene, ținând cont că multe alte țări au preferat să demareze acest proiect de consultare publică după negocierea planului cu Comisia Europeană.
Multe din aceste idei foarte bune probabil nu vor putea fi finanțate în PNRR din cauza alocării limitate, dar le vom păstra pentru negocierile în vederea finalizării programelor operaționale.
De altfel, drafturile de programe operaționale vor fi modificate pentru a ține cont de rezultatele acestor consultări publice extinse.”
Astfel constatăm că Planul Național de Redresare și Reziliență este elaborate de Guvern și că există inclusiv posibilitatea modificării unor Programe Operaționale, cum ar fi: ,,Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020” (https://mfe.gov.ro/programe/autoritati-de-management/am-poim/).
Această abordare netransparentă și care intervine, prin PNRR, pe documente programatice deja aprobate de către Comisia Europeană, nu poate însemna decât un parcurs viitor greșit.
Cea mai mare problemă este că: modificarea acestor documente programatice, care au la bază Documentații tehnice de specialitate, se face doar prin ”dialogul” Guvernului cu unele instituții, eliminând argumentația tehnică, ce ar trebui să stea la baza fundamentării necesității și oportunitatii investițiilor trecute în lista PNRR.
Cum a fost realizată selecția investițiilor? Cumva datorită existenței unei culori politice sau a alteia?
Se putea ține cont, de exemplu de LEGE nr. 350 din 6 iunie 2001 privind Amenajarea Teritoriului Și Urbanismul (cu completarile și modificarile ulterioare).
Cu titlu de exemplu:
La art 1. Legea 350 din 6 iunie 2001 prevede : ,,Teritoriul României este parte a avuției naționale de care beneficiază toți cetățenii țării, inclusiv prin gestionarea proceselor de dezvoltare prin activitățile de amenajare a teritoriului, urbanism sau de dezvoltare urbană durabilă ale autorităților publice centrale și locale.”
Cum am putea ajunge să lansăm investiții oportune și prioritizate într-un mod Transparent?
Pentru a se putea trece peste frustrările naționale, regionale și locale, singura abordare pe care o considerăm sănătoasă este cea prin care:
- In conformitate, inclusiv, cu precizările din legile naționale, să se dovedească faptul că investițiile se realizează echilibrat și în condiții de echitate, la nivel național.
În acest sens, pe site–ul CNAIR, așa cum este prezentată Harta din Transparență, să fie prezentată o hartă cu valoarea invesțiilor în infrastructura mare rutieră (Autostradă, Drum Expres) deja implementate, la nivel de regiuni de dezvoltare sau provincii istorice.
Această Hartă poate fi completată cu o alta, în care să se precizeze proritizarea investițiilor în perioada următoare, la nivel de regiuni de dezvoltare sau provincii istorice.
Aceste hărți sunt necesare pentru că, deși problema există, nimeni nu vrea să o vadă. Haideți să o vedem și să o constientizăm!
- Ministerul Transporturilor să își asume un moment temporal, în care va atinge dezideratul unei dezvoltări echilibrate a infrastructurii rutiere majore și un program clar, care să stabilească etapele de parcurs, în conditiile unui buget clar precizat.
- Transparentizarea performanței proiectelor propuse spre implementare!
Dacă la primele două aspecte precizate mai sus, lucrurile sunt relativ clare, la punctul 3, Transparentizarea performanței proiectelor propuse spre implementare, există numeroase aspecte asupra cărora dorim să ne aplecam în continuare.
Transparentizarea așa cum ne este ea prezentată astăzi:
Constatăm faptul că ni se prezintă o decizie deja luată, iar produsul acestei decizii este o invesției asumată pentru implementare.
Acest punct de vedere se face însă pe o documentație sterilă, care nu are în vedere contextul național.
Să luăm spre exemplu cazul Autostrăzii Timișoara-Moravița. Pașii care au fost urmați sunt:
- Domnul Ministru a luat decizia implementării;
- Domnul Ministru pune la dispoziție analiza multicriterială pentru Autostrada Timișoara-Moravița, în scopul unei transparentizări aparente;
- Domnul Ministru, deși lansează o acțiune de transparentizare, în vederea unei presupuse consultări, în același timp ne prezintă (tot pe facebook) softul specializat care a generat PNRR și concluziile:
Întrebarea care rămâne este următoarea: Dacă nu suntem de acord, noi cei către care s-a transparentizat această documentație, ce facem?
Această transparentizare are doar scopul de creare a unei aparențe și nu se are în vedere să se primească un răspuns!
Răspunsuri există, dar nu plac și nu vor să le fie aduse la cunoștiință
Totuși ar fi trebuit să reiasă din discursul Domnului Ministru, că a urmat o procedură clară ce are în vedere, măcar, un plan național și nu un plan regional.
Domnule Ministru, este de dorit să asteptați concluziile specialiștiilor privind crucialitatea investiției și mai apoi să declarați investiția ca fiind crucială!
Ce transparență arată Ministerul Transportului în momentul în care, în media, se precizează: ,,Drumul Expres Oradea – Arad: Cinci oferte pentru proiectarea șoselei noi de mare viteză – https://www.economica.net/drumul-expres-oradea-arad-cinci-oferte-pentru-proiectarea-soselei-noi-de-mare-viteza_499937.html?fbclid=IwAR3y_BX_KTznZs2Bl8gdaJO0frRma4MMSjKu5sbat5x1h429se-yw4J351U”, iar Drumul Express nu apare pe Harta Transparenței ca investiție? Ținem să precizăm că în articol se precizează:
,, Valoarea estimată a lucrărilor pentru drumul expres Oradea – Arad este de aproximativ 1 miliard de euro, iar investiția va fi realizată în parteneriat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) prin accesarea fondurilor europene nerambursabile din cadrul programului operațional specific de transport.”
Domnul Ministru nu trebuie să se pronunțe despre o autostradă ca fiind crucială sau nu, ci specialiștii.
Concluzia:
Halal Transparență! Halal dezvoltare echilibrată și echitabilă!
Considerăm că, o astfel de transparentizare trebuie să se realizeze având în vedere următoarele:
- Domnul Ministru trebuie să demonstreze că și-a asumat misiunea Ministerului Transportului cu privire la o dezvoltare echilibrată și echitabilă a infrastructurii rutiere majore la nivel național.
Trebuie precizat în ce masură Autostrada Timișoara-Moravița va contribui la dezvoltarea echilibrată a acestei rețele;
- Domnul Ministru, în cadrul unei transparentizări corecte și clare a actului decizional trebuia să precizeze motivele pentru care a ales să implementeze această Autostradă în locul altor autostrăzii, din alte regiunii lipsite de infrastructură rutieră majoră;
- Analiza multicriterială nu reprezintă o documentație tehnică în baza căreia să tragem concluzia că Autostrada Timișoara-Moravița este o PRIORITATE LA IMPLEMENTARE. Analiza multicriterială este despre Autostrada Timișoara-Moravița și atât!
- Nu se oferă celor interesați de transparentizare documentația Autostrăzii A9 – parametrii de performanță care să poata fi comparați cu ai altor investiții din MPGT / PNRR/ Documente Programatice și astfel, în baza acestor comparații să se tragă concluzia că actul decizional este unul corect;
- Domnul Ministru nu trebuie să se pronunțe pe o autostradă ca fiind crucială sau nu! Domnul Ministru trebuie să precizeze faptul că din documentațiile tehnice realizate de specialiști a reieșit că această Autostradă este crucială.
În sensul celor de mai sus, propunem pentru transparentizarea modului de prioritizare a investițiilor luarea în considerare a indicatorilor tehnico-economici ai unui proiect, în principal a indicatorilor finaciari și economici.
După asigurarea respectării misiunii Ministerului Transportului, privind dezvoltarea echilibrată și echitabilă, următorul pas care trebuie realizat este cel care presupune transparentizarea indicatorilor tehnico-economici într-un mod corespunzator, nu cum se procedează astăzi.
Despre indicatorii tehnico-economici vom discuta într-o analiză viitoare.
