Indicatorii tehnico-economici și normalitatea sustenabilității investiției

Vă solicităm să transparentizați toate HG –urile privind aprobarea Indicatorilor Tehnico-Economici ai investițiilor, iar aceste HG-uri să conțină parametrii care definesc performanța economică și financiară!

Lasați – ne să vă vedem strategiile clare și modul în care luați deciziile!

Indicatorii Tehnico-economici ai unei Investiții sunt definiți prin Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru ale documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice.

Conform : https://gov.ro/fisiere/subpagini_fisiere/NF_HG_907-2016.pdf

NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru ale documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice

Se precizează:

,,Prin urmare, studiul de fezabilitate va reprezenta acea parte a documentaţiei tehnico-economice prin care proiectantul, având în vedere, fără a se limita la datele și informaţiile cuprinse în nota conceptuală şi, după caz, în studiul de prefezabilitate, va analiza, fundamenta şi propune minim două scenarii/opţiuni/alternative tehnico-economice diferite din punct de vedere al soluţiilor tehnice şi va recomanda, justificat şi documentat, scenariul/ opţiunea/ alternativa tehnico-economică optimă pentru realizarea obiectivului de investiţii.

Pentru acest scenariu/ opţiune/ alternativă tehnico-economică optimă recomandată, se vor descrie lucrările ce urmează a fi executate, se vor stabili principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii”

Conform Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru ale documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice – Indicatorii Tehnico Economici sunt definiti după cum urmează:

Referitor la cele de mai sus precizăm că, spre exemplificare, la nivelul RIR (RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE) nu există valori de admisibilitate precizate prin norme și reglementări tehnice în vigoare.

Pentru indicatorii tehnico-economici prevăzuți la alin (4) lit. c) se specifică faptul că doar în studiul de fezabilitate se indică valorile admisibile și intervalele în care se pot încadra acestea.

Aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin HG făcându-se fară luarea la cunoștiință a acestor valori admisibile și a limitelor între care se pot încadra acestea, în condiții normale.

Care ar putea fi problema?

Problema ar fi că se pot aproba indicatorii tehnico- economici și pentru Proiecte nesustenabile și NU se poate face o diferențiere, de către Guvern, între două sau mai multe Proiecte, ca prioritate la implementare.

Deci, toate studiile de fezabilitate, la nivel de Indicatori tehnico-economici, vor fi aprobate, neexistând posibilitatea unei selecții sau prioritizări la nivel de strategie de a invesții în Constructia de Drumuri.

Și fără nici o analiză la nivel de buget/surse de finanțare per investiții solicitate spre aprobare. Guvernul, prin acest H.G. pe care îl emite, este făcut părtaș (probabil din neștiință) la aprobarea Investiției, decise de fapt de către alții (funcționari din ministere, aflați în sfera de influență a unor lideri politici locali).

Exemplu:

Sigura Investiție în infrastructura rutieră majoră care nu a obținut aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către Guvern, este Autostrada Tg. Mureș – Tg. Neamț- Iași – Ungheni.

Acest refuz de aprobare a avut loc în anul 2011. Acest lucru a avut în vedere doar Valoarea Foarte Mare a Investiției, care efectiv nu putea fi susținută.

Dacă la nivelul fiecărei investiții, la prezentarea în ședința de Guvern, s-ar fi transparentizat parametrii economico-financiari ai investițiilor, este posibil ca mult mai multe Investiții să fi primit refuz de aprobare, iar alte investiții ar fi ieșit în evidență, pentru  realizarea unei implementări mai rapide.

Valoarea, ca titlu de Exemplu, pentru Autostrada Tg. Mureș – Tg. Neamț- Iași – Ungheni se oprește aici, pentru că mulți dintre cei care au refuzat aprobarea indicatorilor tehnico-economici de atunci, azi propun la Implementare aceași autostrada, în aceleași condiții.

Nu putem întelege de ce?! De ce atunci au refuzat? De ce acum ar dori să implementeze obiectivul cu ,,ardoare” ?

Sursă: https://www.capital.ro/s-a-dat-oug-pentru-autostrada-iasi-targu-mures.html

• Guvernul a aprobat în ședința de astăzi o Ordonanță de Urgență foarte importantă în ceea ce privește autostrada Iași – Târgu Mureș, acest lucru fiind necesar pentru realizarea documentației tehnice.- 25 iunie 2020

Prin refuzul de a aproba Indicatorilor Tehnico – Economici de la nivelul anului 2011 s-a constatat, de către  Guvernul de atunci (2011), faptul că Studiul de Soluție NU POATE SĂ FIE URMAT DE UN PROIECT TEHNIC DE EXECUȚIE ȘI IMPLEMENTARE RENTABIL/FINANȚABIL.

Chiar s-a transformat călăul din 2011 într-un bun samaritean?

Într-un limbaj mai puțin pretentios este vorba despre faptul că un Studiu de Fezabilitate, care este un studiu de soluție, trebuie să concluzioneze (la nivelul etapei de proiectare SF):

• Dacă Studiul de soluție (aferent SF) este fezabil sau NU este fezabil la dezvoltarea lui într-un Proiect Tehnic de Executie și implementare?

Înțelegând prin fezabil faptul că Investiția este în primul rând construibilă și Rentabilă!

Prin rentabil trebuie să întelegem, condiția de admisibilitate la finanțare, faptul că Suma Beneficiilor estimate TREBUIE să fie mai mari decât Costurile estimate cu Investiția;

• Care este prioritatea lui la Implementare față de efectele produse (indicatori economici și financiari), având în vedere alte investiții similare, respectiv investiții alternative și posibile de implementat

Regulamentul privind inițierea, elaborarea, conținutul-cadru și aprobarea documentațiilor tehnico-economice aferente investițiilor publice imobiliare elaborat de MApN– 12.10.2012 prevedea:

,,Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției

19.1. Valoarea totală (INV), inclusiv TVA ……………………… (mii lei)

(în prețuri – luna …………, anul ………….., 1 euro =……………… lei),

din care:

Construcții-montaj (C+M) …………………………………………… (mii lei)

19.2. Eșalonarea investiției (INV/C+M):

Anul I (INV/C+M) ………………………………………………………. (mii lei)

Anul II (INV/C+M) ……………………………………………………… (mii lei)

Anul III (INV/C+M) …………………………………………………….. (mii lei)

19.3. Durata de realizare …………….. luni

19.4. Capacități (în unități fizice și valorice)

19.5. Alți indicatori (specifici domeniului de activitate în care este realizată investiția, după caz)”

În HG de aprobare a Indicatorilor Tehnico – economici nu se preia nimic din Analiza Cost Beneficiu, respectiv: Analiza de risc, Analiza de senzitivitate, Analiza economică, Analiza financiară.

Ce indicatori economici se avizează totuși?

Totul este fără riscuri, și totuși se întâmplă foarte multe în situ!.

Acesti indicatorii au fost pastrati și dupa abrogarea regulamentului ca urmare a HG 907/2016, dar este păstrat la o forma incompletă, forma care este un obstacol pentru transparentizarea performanțelor economice și financiare ale investiției.

Astfel: Finanțarea nu este clară și nu are în vedere un buget clar, în care sa fie incorporată investiția, iar Partea de Alti indicatori nu este tratată.

Aceasta parte cu alți indicatori specifici se referă și la indicatorii economici specifici domeniului RUTIER!

Aceștia nu sunt însă preluați în HG! DE CE? DE CE NU SE DORESTE PREZENTAREA PERFORMANȚELOR ECONOMICE ALE INVESTIȚIILOR?

Autostrada Timișoara – Moravița, când se va prezenta pentru aprobarea indicatorilor tehnico economici, nu se va deosebi de Autostrada Tg. Neamț – Iași, desi aceasta va avea indicatorii economicii cu 200-300% peste cei ai Autostrăzii Timișoara – Moravița.

Și totuși, cel mai probabil prima se va implementa Autostrada Timișoara – Moravița.

Pe sectorul de Drum Național dintre Tg. Frumos și Iași sunt valori de trafic mai mari decât pe multe dintre autostrăzile deja executate, și totuși autostrada se tot amână la implementare, prin numeroase reviziuri ale documentației tehnice. Iar toată lumea știe că acolo, din punct de vedere tehnic și economic, se justifică foarte usor o autostradă pe fonduri europene nerambursabile.

ACESTA să fie motivul netransparenței?

O implementare arbitrară netransparentă pentru care decidenții politici să nu poată fi judecați măcar de către electorat?

Prezentăm ca  exemplu de indicatori tehnico-economici, aprobați de Guvern prin HG:

Sursa Internet

Observăm astfel că:

1. Referitor la finanțarea investiției: Nu se poate conexa Performanța Financiară și Economică a Investitiei cu un buget limitativ.

Iar aprobarea acestor indicatori economici nu presupune că, în cadrul unui buget limitat, se vor implementa în primul rând acele investitii dovedite a fi cele mai performante. 

Poate ar fi bine ca față de performanțele Investiției să fie prezentat și un buget alocat investiției, într-un mod foarte clar.

• Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiție nu este corelată cu indicatorii tehnico-economici. Sunt parte din Studiul de Fezabilitate și atât.

Nu există o transparentizare a sustenabilității la nivelul Guvernului, respectiv HG-ul prin care acesta aprobă Investiția.

Mai exact, nu se precizează nici macăr când o investiție devine rentabilă sau dacă o investiție este rentabilă.

Nu există nici o modalitate prin care o Investiție nerentabilă să ramână la nivel de Soluție Nefazabilă și astfel să nu mai fie parcursă etapa de aprobare a Indicatorilor Tehnico- Economici, pentru că această etapa nu își mai are rostul.

De exemplu nu există o admisibilitate la nivel de indicatori economici dincolo de care proiectul este declarat nefezabil.

Mai exact, fezabilitatea sau nefezabilitatea soluției tehnice este dată printr-o Hotărâre luată de Guvern, în necunostiință de cauză (pentru că nu se transparentizează ceea ce contează, respectiv indicatorii tehnico-economici). 

Decizia NU este luată de Elaboratorul Studiului de Fezabilitate, cum ar fi normal!

Aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin HG se realizează fară luarea la cunoștiință a indicatorilor economici și financiari propriuziși, precum și a valorilor admisibile și a limitelor între care se pot încadra acestea, în condiții normale. Toate acestea în măsura în care :

• Prin Analiza economică/indicatori economici se demonstrează că investiția are o contribuție pozitivă netă pentru societate!!!
• Analiza financiară/indicatorii financiari are/au ca obiectiv determinarea indicatorilor performanței și sustenabilității financiare a investiției propuse, cu scopul de a stabili cea mai potrivită structură de finanțare a acesteia.

Sau poate că această transparentizare, atât de necesară, a indicatorilor tehnico-financiari deranjează voința politică?

Cum ar putea deranja Voința Politică?

Simplu: pentru că Hotărârile de Guvern privind Aprobarea Indicatorilor Tehnico-Economici, care să includă concluzii clare privind performanța economică și financiară, se publică și devin accesibile publicului larg.

Astfel, Guvernul ar putea fi judecat pentru deciziile sale de către o parte din electorat, dar de cele mai multe ori fară o logică a posibilității de a se construi o autostradă.

Se va putea astfel vedea cum devin prioritare investiții doar în anumite provincii istorice, fără argumente economice-financiare, ci doar prin ,,muschii” politicului, vremelnic la guvernare.

Vă solicităm să transparentizați toate HG –urile privind aprobarea Indicatorilor Tehnico-Economic ai investițiilor, iar aceste HG-uri să conțină parametrii care definesc performanța economică și financiară!!.

Lasați – ne să vă ve vedem strategiile clare și modul în care luati decizii!!! Noi v-am pus acolo și cu această ocazie înlăturați orice speculații!

Vă solicităm să ne demonstrați că Autostrada Timisoara – Moravița este o prioritate a României prin performantele sale economice și financiare, cu mult peste toate celelalte Investiții.

Vă mai solicitam să demostrați că Drumul Expres Oradea – Arad – Timișoara este o prioritate a României, prin performantele sale economice și financiare, cu mult peste toate celelalte Investiții. Avem cumva deja Autostrazi în zonă? Pentru că în alte provincii istorice nu avem.

Aceeași demonstrație v-o solicităm și pentru Centura Metropolitană Cluj

Vă solicităm să ne demonstrați că pentru dumneavoastră contează și celelalte provincii istorice.

1. Nu există o trimitere către indicatorii de performanță financiară si economică din Capitolul Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții. Considerăm că în indicatorii tehnico – economici ar trebui să fie incluși,foarte clar, parametrii din Analiza Financiară și Analiza Economiă.

Nu există o transparentizare a acestor indicatorii la nivelul Guvernului, respectiv a HG-ului prin care acesta aprobă Investiția.

Subpunctul c) al articolului 5.4 NU stabileste clar care sunt indicatori financiari și nici cum sunt stabiliți aceștia.

1. Înainte de apariția HG 907/2016 lucrurile erau mai clare și pe un parcurs firesc, parcurs care putea fi optimizat și nu ar fi trebuit să fie oprit/ deturnat.

Regulamentul privind inițierea, elaborarea, conținutul-cadru și aprobarea documentațiilor tehnico-economice aferente investițiilor publice imobiliare – 12.10.2012

Acest regulament  este abrogat pentru aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare

Acest regulament era mult mai clar, mai aplecat pe scopul investiției și mai dezvoltat pe partea de: Analiza opțiunilor, Analiza Financiară, Analiza Economică. Oricum peste prevederile din HG 907/2016, motivul abrogarii sale.

Citam din Regulamentul privind inițierea, elaborarea, conținutul-cadru și aprobarea documentațiilor tehnico-economice aferente investițiilor publice imobiliare – 12.10.2012

,,18.2. Analiza opțiunilor

(Analiza opțiunilor se realizează, pentru identificarea alternativei care asigură atingerea obiectivelor stabilite la un cost total minim, parcurgându-se următoarele etape:

a) stabilirea unei liste lungi de alternative care fac posibilă atingerea obiectivelor specifice;

b) analizarea listei lungi în funcție de o serie de criterii calitative stabilite pe baza orientărilor politicilor de investiții și/sau a considerațiilor tehnice și stabilirea unei liste scurte de alternative potrivite și fezabile;

c) ierarhizarea alternativelor din lista scurtă, utilizându-se analiza economică sau metodologia celui mai scăzut cost;

d) analizarea faptului dacă alternativele diferă între ele în ceea ce privește impactul extern posibil asupra societății;

e) dacă sunt identificate diferențe ale impactului extern al alternativelor, se va ajusta metodologia celui mai scăzut cost pentru a încorpora externalitățile identificate.

Această dezvoltare a Analizei opțiunilor atinge practic pragul de exigențe de astăzi, de la nivelul documentațiilor în baza cărora se atrag fondurile europene nerambursabile.

Din păcate, în HG 907 nu sunt preluate la același nivel

Ierarhizarea alternativelor avea în vedere să se realizeze inclusiv printr-o analiză economică, așa cum se solicită astăzi pentru investițiile care se transmit Comisiei Europene pentru obținerea de fonduri europene.

De ce am eliminat toate aceste aspecte în HG 907/2016?

,,18.3. Analiza financiară

(Analiza financiară are ca obiectiv determinarea indicatorilor performanței și sustenabilității financiare a investiției propuse – valoarea financiară actuală netă, rata internă de rentabilitate financiară, raportul cost-beneficiu, fluxul de numerar cumulat -, pe parcursul perioadei de referință, cu scopul de a stabili cea mai potrivită structură de finanțare a acesteia, și trebuie să parcurgă următoarele etape:

a) estimarea veniturilor și costurilor investiției, precum și implicațiile acestora din punctul de vedere al fluxului de numerar;

b) definirea structurii de finanțare a investiției și profitabilitatea sa financiară;

c) verificarea capacității fluxului de numerar proiectat pentru a se asigura funcționarea adecvată a investiției și îndeplinirea obligațiilor.

Aceasta dezvoltare a Analizei financiare atinge practic pragul de exigențe de astăzi, de la nivelul documentaților în baza cărora se atrag fondurile europene nerambursabile, respectiv al Ghidurilor europene privind întocmirea Analizei Financiare.

Din păcate, în HG 907 nu sunt preluate la același nivel și nici nu se indica etape de parcurs sau un scop bine definit al analizei financiare!.

De ce s-a eliminat obiectivul analizei financiare?

,,18.4. Analiza economică

(Obiectivul analizei economice este de a demonstra că investiția are o contribuție pozitivă netă pentru societate și, în consecință, aceasta merită să fie finanțată din fonduri publice. Pentru alternativa selectată, beneficiile investiției trebuie să depășească costurile acesteia și, mai specific, valoarea actualizată a beneficiilor sale economice trebuie să depășească valoarea actualizată a costurilor economice, indicatorii de performanță economică pentru investiție fiind: valoarea economică actuală netă, rata internă de rentabilitate economică și raportul cost-beneficiu.)”

Din păcate, în HG 907 este eliminat obiectivul analizei economice, respectiv, demonstrarea faptului ca : investiția are o contribuție pozitivă netă pentru societate și, în consecință, aceasta merită să fie finanțată din fonduri publice.

,,18.5. Analiza de senzitivitate

(Analiza de senzitivitate are ca obiectiv identificarea variabilelor critice și impactul potențial asupra modificării indicatorilor de performanță financiară și economică relevanți – rata internă de rentabilitate financiară a investiției și valoarea financiară actuală netă – și trebuie să parcurgă următorii pași:

a) identificarea variabilelor care sunt considerate critice pentru durabilitatea beneficiilor proiectului – se realizează prin modificarea procentuală a unui set de variabile ale investiției și apoi calcularea valorii indicatorilor de performanță financiară și economică;

b) calculul valorilor variabilei critice identificate care determină ca valoarea indicatorului de performanță analizat să fie egală cu zero.

În cazul investițiilor publice majore, analizele vor avea în vedere și rata internă a rentabilității economice și valoarea economică actuală netă.

Din păcate, în HG 907 este eliminat obiectivul analizei de senzitivitate. Practic, în HG 907 nu sunt solicitate identificarea variabilelor critice și impactul potențial asupra indicatorilor de performanță financiară.

,,18.6. Analiza de risc

(Analiza de risc vizează estimarea distribuției de probabilitate a modificărilor indicatorilor de performanță financiară și economică, iar rezultatele acesteia se pot exprima ca medie estimată și deviație standard a acestor indicatori.)”

Din păcate, în HG 907 este eliminat obiectivul analizei de risc. Practic, în HG 907, luând în considerare și analiza de senzitivitate, suntem în situația în care nu mai identificăm riscurile și nu mai determinăm impactul riscurilor posibile asupra investiției.

Suntem practic în situația în care nu dorim să nu știm nimic de riscuri și nici cum aceste riscuri impactează investiția. Mergem înainte pur și simplu și când apare neprevăzutul, improvizăm ceva, fără să fim pregatiți în acest sens.

Paradoxal, haosul de astăzi poate fi explicat și în acest fel.