Bucureștiul rămâne un experiment al construcțiilor. Cum va arăta orașul în viitor?
Bucureștiul a devenit, la propriu, un experiment al construcțiilor. Este vizibilă această realitate care din nefericire scade calitatea vieții tuturor.
Deși vorbim de un concept tributar ultimilor decenii, calitatea vieții, ocupă un loc tot mai semnificativ în rândul românilor. Fiecare, la modul propriu, este interesat direct de o serie de aspecte, nu doar în privința calității construcțiilor, ci și a elementului peisagistic, proximitate, drum de servitute, comunitate, poluare vizuală etc.
Pe scurt, pretențiile noastre au crescut cu privire la mediul și spațiul în care trăim. Având în vedere faptul că pretențiile noastre sunt bine articulate rămâne să ne întrebăm de ce nu putem cupla nevoile noastre cu voința autorităților.
Scurt istoric.Planificarea urbanistică, calitatea vieții și mobilitatea urbană în București.
În ceea ce privește îmbinarea dintre arhitectură și planificare urbană, e bine să menționăm secolul XIX ca punct de reper când Parisul se dezvoltă în baza unui plan, a unei strategii, și nu mai rămâne la dispoziția zeului haosului. Deși Bucureștiul rămâne un oraș distrus pe timp de pace, perioada haotică din anii 90 și-a lăsat și astăzi amprentă.
Dezvoltarea Bucureștiului și traficul
Dezvoltarea Bucureștiului rămâne exclusiv munca hazardului. Deși orice planificare urbanistică modernă pleacă de la principiul decongestionării traficului și a mobilității cetățenilor, Bucureștiul se închide și mai mult prin volumul construcțiilor civile și nu numai.
Practic, vorbim de o sufocare care lasă autoritățile locale fără prea multe soluții imediate. Deși unele exproprieri (spre exemplu anumite porțiuni din bulevarde) pot conduce la decongestionări selective, traficul se va îngreuna în București și, în special, în zonele unde se construiește la nivel central.
Colac peste pupăză, avem multe terenuri preponderent agricole intrate în circuitul intravilan, acest aspect relevând și caracterul rural al unor locuri ”pitorești” ale Bucureștiului, nu chiar departe de centru.
La nivel central, se impune o decizie imediată
La nivel central o decizie imediată se impune cât mai repede cu putință pentru a oferi predictibilitate spațiului urban în care trăim și vom trăi împreună cu generațiile viitoare. Vorbim aici de un tren metropolitan către zone precum Bragadiru, de acele drumuri radiale misterios uitate către comune din Ilfov.
Calitatea vieții și mobilitatea urbană în zonele limitrofe orașului București.
Până să determinăm cetățenii să accepte migrația către aceste locuri din proximitatea Capitalei ar fi bine să ne întrebăm în ce măsură aceste proiecte sunt fezabile din punct de vedere practic.
Dacă vom împinge bucureștenii către zonele limitrofe sau aflate în proximitate trebuie să le oferim și un model fiabil prin care să renunțe la mașina personală și la confortul urban acumulat până în prezent.
Trenurile metropolitane pot reprezenta o soluție și realizarea lor poate cântări mult în decizia unei persoane de a se muta lângă București.
În lumina acestor informații, viitorul București nu se prezintă foarte bine. Fără o viziune de ansamblu articulată la nivel central și local, Capitala va deveni un experiment haotic al construcțiilor ce va sucomba.
Mobilitate urbană pe hârtie și în mințile naive
Bucureștiul se sufocă de volumul mare și haotic de construcții, ceea ce contribuie la o poluare majoră (vorbim de aer, zgomot, stres, peisagistică, fenomenul de insule de căldură) ce reduce din potențialul turistic și, implicit, din ponderea investițiilor. Ce să mai spunem de calitatea vieții?
La nivel macro, întinderea suprafețelor verzi, racordarea la rețeaua de canalizare, regimul tehnic al construcțiilor (înălțime, volumetrie) nu respectă regulile urbanistice minimale prevăzute de lege și de specialiștii în construcții.
Pentru a nu sucomba odată cu Bucureștiul trebuie să organizăm și să planificăm spațiul construit. Asta până când nu e prea târziu.
Sursa foto : GrupInfrastructura.ro
