Apocalipsa Autostrăzilor. Studiu de caz: Autostrada Bacău-Pașcani
Așa cum precizam și în articolul precedent, Apocalipsa Autostrăzilor din România, strategia decidenților este angajată pe direcția promisiunilor și mai puțin pe direcția unei atât de mult dorite dezvoltări sustenabile. Cu inima plină de promisiuni neîndeplinite, ne îndreptăm cu toată puterea spre un dezastru!
Unul din principiile pe care Ministerul Transporturilor îl declară, dar nu îl respectă este: toți contribuim, toți beneficiem!
Momentul în care autostrăzile au devenit unul din principalele motive pentru care votăm cu unul sau altul, a fost cel care a condus la situația nefericită de astăzi, în care:
- Toți sunt experți în drumuri, chiar dacă pe diploma lor (dacă o au pe bune) scrie cu totul altceva decât transporturi sau drumuri și poduri. Mai exact, politicienii le cunosc pe toate, ei nu au nevoie de specialiști pentru că ei sunt specialiștii neamului;
- Specialiștii în drumuri sunt considerați doar cei care implementează ce spun politicienii ,,apropiați” de votanți, dar venetici în drumuri;
- După implementarea unor obiective majore de infrastructură mare, aceste obiective capătă coordonatele unui nume propriu din politician;
- Suntem câștigați ca public larg de oratori, nici măcar politicieni, care vorbesc despre drumuri de parcă ar fi experți, deși NU au legătură cu drumurile;
PNRR – Fonduri europene
În goana după aplauze, Politicul nostru ,,iluminat” se exprimă, el însuși și/sau prin media, în jumătăți de adevăr. Ei fac acest lucru pentru a induce în eroare electoratul, pentru că în mintea noastră să asociem orice fonduri cu cele nerambursabile. Ei nu au cum să spună că aceste fonduri europene sunt, prin PNRR, în mare parte împrumuturi.
PNRR reprezintă de fapt:
- Creșterea participării la bugetul Uniunii Europene cu peste 500 de milioane euro anual – pentru aceasta primim granturi de aproximativ 14 miliarde de euro;
- Prin PNRR primim de la Uniunea Europeană împrumuturi cu dobândă mică în valoare de aprox. 15 miliarde de euro.
PNRR ESTE GRATIS? NU, după cum vedem și mai sus!
Mai asociem la toate acestea și Riscurile de mai jos:
- Dacă investițiile din PNRR nu sunt gata până în 2026, atunci banii primiți de la Uniunea Europeană vor trebui returnați.
- Dacă nu se ating toate jaloanele din PNRR, atunci banii primiți de la Uniunea Europeana vor trebui returnați.
Rezultă că putem primi doar gaura de la covrig, nu covrigul!
În acest context, venim acum și prezentăm strategia de finanțare a Autostrăzii Bacău- Pașcani. Această finanțare are la bază, în realitate:
- Asocierea unei guvernări cu momentul finanțării, ca să se știe de fapt cine ”a dat drumul“ la autostradă, de parcă ar fi așa! Noi, românii, plătim în realitate, iar ei cam prea des uită acest lucru;
- Amanetarea viitorului și odată cu această posibilitate, ca mâine să nu mai putem alege o altă direcție, pentru că azi s-a compromis totul;
- Voința politicului excede sfera rezonabilului, optimului, rentabilității investițiilor și chiar a cunoașterii.
Strategia MT-CNAIR
Autostrada A7 Bacău-Pașcani, finanțată prin PNRR. Câți kilometri va avea și când va fi gata? Sursa aici.
În articol se precizează că:
,,Valoarea totală a proiectului este de peste 7,32 miliarde de lei, mai puțin de 30% din sumă provenind din fonduri europene. Valoarea fondurilor europene aferente PNRR este de aproximativ 2 miliarde de lei“
,,Perioada de implementare a proiectului este de 52 luni, respectiv din septembrie 2022 până la 31.12.2026, aceasta cuprinzând, dacă este cazul, și perioada de desfășurare a activităților proiectului înainte de semnarea Contractului de Finanțare, conform regulilor de eligibilitate a cheltuielilor”
,,De la Ploieşti până la Paşcani (circa 320 de km) a fost prinsă pe finanţare PNRR, planul pe termen scurt gândit de UE pentru relansarea economiilor post-pandemie. Condiţia esenţială: proiectele să fie finalizate până în 2026”.
Așadar, relativ la banii primiți:
- Avem 2 miliarde de lei acordați prin PNRR. Pentru acești bani, am crescut rata de participare la bugetul UE cu mai mult de 2,5 miliarde de lei anual, iar banii ce îi primim de la UE, dacă nu sunt granturi, sunt împrumuturi cu dobândă mică. De fapt noi plătim. În orice mod am considera problema, PNRR este mai degrabă un instrument prin care se asigură o facilitate de a te împrumuta ca țară;
- Ca să ,,primim” cei 2 miliarde de lei, trebuie să aducem de la bugetul de stat/ fie prin împrumuturi externe, suma de 5.32 de miliarde de lei.
Practic, pentru fiecare 1 leu primit prin PNRR, noi contribuim de la buget cu 2,66 lei. Iar ca să putem accesa PNRR, a trebuit să creștem și participarea anuală la bugetul UE cu 2,5 miliarde lei;
Riscul de a înapoia și cei 2 miliarde de lei ,,primiți” de Uniunea Europeană:
- Așa cum se precizează și în articol, lucrările trebuiesc finalizate până la sfârșitul anului 2026!
- În articol, MT – CNAIR precizează că durata de implementare a proiectului este până în 31.12.2026! Le urăm succes!
Având în vedere cele de mai sus, dar și realitatea istorică, este aproape o certitudine că până și cele 2 miliarde de lei pentru acest proiect urmează ca să le înapoiem la UE după 2026!
Deci, construim investiții cu sub 30% din buget, sub formă de împrumuturi cu dobândă mică, prin instrumentul și nu programul operațional PNRR, iar restul de peste 70 le obținem din alte împrumuturi externe cu dobândă mare.
Chiar dacă această investiție ar putea ajunge să fie finalizată în 2026, rămâne întrebarea: de ce nu utilizăm 70% finanțare prin împrumuturi cu dobândă mică și 30% împrumuturi cu dobândă mare?
Decidenții sunt absolut depășiți de ceea ce se întâmplă și nu prea cunosc ce este acela PNRR.
Practic, construim pe banii noștri, în timp ce ni se aruncă praf în ochi și ni se servesc cuvinte gen fonduri europene. Acesta este un drum spre colaps!