România se sufocă sub povara propriilor proiecte: între ambiție, incoerență și lipsă de finanțare
Aceasta este o realitate tot mai greu de ignorat – una pe care GPI o semnalează de ani de zile, dar care abia acum începe să fie recunoscută și de decidenți. Ne confruntăm cu o abordare cel puțin neprofesionistă a investițiilor în infrastructura rutieră majoră – un heirupism instituționalizat, o planificare insuficient fundamentată și o alocare de resurse fără analiză de impact sau capacitate reală de implementare.
Articolul recent publicat de Știri pe Surse (https://www.stiripesurse.ro/s-a-depasit-plapuma-romania-se-sufoca-sub-povara-propriilor-proiecte-dragos-anastasiu-trage-semnalul-de-alarma_3748732.html) relevă o realitate dură:
„Avem 14.000 de șantiere în toată țara. Nu ni le permitem, asta e problema”, avertizează Dragoș Anastasiu.
Pornind de la această afirmație, am analizat datele publice furnizate de CNIR și CNAIR, disponibile la:
- https://www.cnir.ro/proiecte/
- https://www.cnadnr.ro/sites/default/files/STADIULPROIECTELORDEINFRASTRUCTURA.pdf
Situația bugetară actuală
În prezent, angajamentele cumulate ale CNIR și CNAIR depășesc 30 de miliarde de euro, majoritatea urmând a fi finanțate prin împrumuturi. Aceste sume nu includ nici:
- Escaladările de costuri (15–20% în medie),
- Proiectele care nu apar încă în datele oficiale publice.
În acest context, măsurile de austeritate precum reducerile salariale sau restructurările nu pot reprezenta soluții viabile. Glumind amar, chiar dacă am reduce salariile pe 1.000 de ani, nu am acoperi deficitul bugetar actual.
➤ CNAIR
Costuri estimate:
- Proiectele în derulare și lansate deja: 15 miliarde euro
- Alte proiecte (în parteneriat cu UAT-uri sau în pregătire): neincluse în această sumă
Finanțare:
- O parte limitată prin PNRR (cu termen limită 2026)
- O parte mică din POT 2021–2027, dar cu necesar major de cofinanțare
- Restul: împrumuturi externe și buget național
Soluție:
Implementarea unei strategii coerente bazate pe:
- Prioritizarea proiectelor după impact și beneficii,
- Reformarea reglementărilor tehnice,
- Limitarea escaladării costurilor și creșterii artificiale a valorii contractelor.
➤ CNIR
Costuri estimate:
- Proiecte existente: 10,2 miliarde euro
- Proiectul A3 Ploiești-Brașov: între 4 și 9 miliarde euro
- Estimare realistă totală: 15 miliarde euro
Finanțare:
- Nu este eligibil pentru PNRR
- POT 2021–2027 este deja supracontractat
- Practic, singura sursă rămâne împrumutul
Observație:
Majoritatea proiectelor nu au contracte semnate — încă nu ne-am împrumutat. Este un moment propice pentru o recalibrare!
➤ Ineficiențe instituționale și semnale false de „performanță”
„CNIR estimează în 2024 venituri de 34,24 milioane lei și un profit net de 9,1 milioane lei, cu doar 86 de salariați.”
(Sursa)
Deși aparent „eficientă” (prin raport salariu/angajat sau profit teoretic), CNIR administrează un buget comparabil cu cel al CNAIR, cu 7000 de angajați. Asemenea comparații devin absurde când realitatea este că pentru fiecare euro gestionat, România trebuie să se împrumute.
Concluzie generală
Nu este vorba despre „prea multe proiecte”, ci despre prea multe angajamente fără strategie, fără finanțare sustenabilă, fără prioritizare. Pentru a evita un colaps bugetar sau o criză a încrederii instituționale, este esențial să:
- Se suspende temporar proiectele fără finanțare garantată,
- Se reevalueze fezabilitatea tuturor proiectelor mari,
- Se limiteze drastic escaladarea valorilor de contract.
România are nevoie urgentă de un plan național de prioritizare a investițiilor, centrat pe sustenabilitate financiară și rezultate măsurabile.
