PNRR, un nou proiect de țară ce promite dezvoltarea României. Ce riscuri există

PNRR a fost primit cu speranță în spațiul public românesc, scepticismul fiind marginal sau absent în rândul autorităților și decidenților.

Perceput ca un veritabil nou ”proiect de țară”, PNRR nu a lăsat loc de interpretări, discuții și argumente solide din perspectiva dezvoltării României.

Ce omitem și ce pierde România pe termen mediu și lung? Aceasta este întrebarea cheie care face obiectul acestui articol.   

Despre PNRR am mai vorbit și cu alte ocazii (detalii aici) și aici.

Contextul PNRR

1. Legislație
2. Planul de amenajare a teritoriului național – PATN

Legea nr 363/2006  privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea I Rețele de transport

Ce presupune PATN

– suportul dezvoltării complexe și durabile a teritoriului;

– are caracter director și fundamentează programele strategice sectoriale pe termen mediu și lung și determina dimensiunile, sensul și prioritățile dezvoltării în cadrul teritoriului României.

HOTĂRÂRE nr. 666 din 14 septembrie 2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României

• Master Planul de Transport – MPGT- a realizat o prioritizare independentă de PATN prin JASPERS (organism de asistență și suport al Comisiei Europene), PATN care este suportul dezvoltării durabile și care are caracter director și de fundamentare…etc.

• Master Planul de Transport – MPGT- la momentul elaborării nu avea un plan de amenajare teritorială actualizat.

• MPGT – este finalizat în 2016. Această perioadă corespunde cu cea aferentă stabilirii obiectivelor și a priorităților acestora, perioada ce se suprapune unei guvernări tehnocrate (într-un fel).

Conform MPGT sunt două scenarii de aplicare la nivelul prioritizării proiectelor:

Scenariul 1: sustenabilitate economică + criterii de mediu (afectare situri Natura 2000)

Scenariul 2: sustenabilitate economică

• Legea pentru Autostrada Unirii a fost adoptată în Parlament. Ce prevede textul pentru autostrada A8 Tg. Mureș – Iași – Anul 2018

Nu există o strategie sau argumente de natură tehnico-economică. Pur și simplu se stabilește politic.

• Legea pentru construirea Autostrăzii Nordului. Anul 2020

Nu există o strategie sau argumente de natură tehnico-economică. Pur și simplu se stabilește politic.

1. Aspecte privind PNRR si Ministerul Transporturilor

• Principiile de implementare ale PNRR

Cităm:

,,Distribuirea echitabilă geografică a fondurilor. Investițiile propuse în PNRR se bazează pe faptul că în recuperarea decalajelor și modernizarea României nimeni nu va fi lăsat în urmă pe drumul redresării economice și sociale. În procedurile alocărilor directe sau cele competitive se va ține cont de alocarea echilibrată a resurselor, astfel încât să conducă la valorificarea specificului local sau regional în interesul cetățenilor și la diminuarea polarizării dezvoltării teritoriale. În acest sens, unele componente au o alocare teritorială prevăzută în lansarea apelurilor de proiecte”

• Misiunea Ministerului Transporturilor

La nivel de transport rutier precizăm că:

Misiunea Ministerului Transporturilor așa cum este enunțată în MPGT (detalii aici) este:

,,Misiunea Ministerului Transporturilor, așa cum este enunțată în Versiunea Preliminară a Planului Strategic al Ministerului, accentuează următoarele puncte:

• Eficiența economică: un sistem de transport care generează beneficii mai mari decât costurile;

• Echitate: costurile și beneficiile sistemului de transport trebuie distribuite în mod egal între cetățeni, domenii de activitate și arii geografice:

• Siguranță: infrastructura și serviciile de transport trebuie oferite în așa fel încât să ferească oamenii de accidente și deces.

• Integrare: sistemul de transport ar putea permite oamenilor să facă anumite călătorii mai confortabile și mai eficiente utilizând o combinație de moduri de transport iar pentru transportul de mărfuri ar putea permite minimizarea costurilor.

• Mediu: sistemul de transport ar trebui să protejeze mediul înconjurător și, prin aceasta, ar trebui să sprijine dezvoltarea socială și economică spre beneficiul generației prezente și celor viitoare.”

Concluzii în baza legislației existente

• PATN – Reprezintă cea mai complexă analiză asupra dezvoltării durabile a teritoriului Național – PNRR nu face trimiteri la acest act normativ important, ci face trimiteri la :

,,Construcția PNRR a plecat de la o abordare de jos în sus, printr-un amplu proces de întâlniri, consultări tehnice interministeriale și consultări publice extinse pentru identificarea nevoilor de investiții și a direcțiilor de reforme, agregate prin cele peste 1700 de fișe de reforme și investiții primite de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), din care aproximativ 1470 rezultate în urma consultării publice. Astfel, au reieșit cele mai relevante domenii în care România necesită reforme și investiții de amploare, așa cum ele sunt percepute de actorii relevanți: transporturile, mediu, educația, sănătatea, mediul de afaceri.”

Legat de PNRR precizăm că: ”Nu așa se construiește o strategie de țară”

Legat de PNRR precizăm că: ”Nu așa se construiește o strategie de țară”. Procedura de elaborare pentru PATN are în vedere, în primul rând, analiza extrem de minuțioasă  și complex, pe secțiuni specializate prin instituțiile specializate de la fiecare nivel de administrație teritorială, precum și consultarea constantă a publicului.

Considerăm că PNRR este afectat de lipsa pronunțării de către experți și instituții specializate pe concluzii, pe strategie și eficiența acestui PNRR. O astfel de abordare nu va conduce decât la dezastru.

• MPGT – Reprezintă o strategie agreată de comun acord cu Comisia Europeană și cea mai ușoară cale spre a obține acordul Comisiei Europene pe investițiile cuprinse în MPGT, CU RESPECTAREA PRIORITĂȚILOR DIN MPGT!

Din păcate, PNRR nu respecta MPGT, ci se concentrează pe respectarea unor propuneri ale unor terți, instituții sau persoane, propuneri nefundamentate prin parametrii tehnico-economici de rezultat, care activează în regim de putere publică relativă.

• Legea pentru construirea Autostrăzii Nordului – Anul 2020

Din păcate, acest act normativ apare într-un context în care pe această zonă în MPGT era prevăzut un drum de tip transregio. Prin lege se ridică acest drum transregio la nivel de autostrada, fără a se respecta normalitatea legislativă, respectiv după elaborarea unui studiu de fezabilitate și aprobarea prin Hotărâre de Guvern a Indicatorilor Tehnico economici, care să îi justifice rentabilitatea, sustenabilitatea si durabilitatea.

• Legea pentru construirea Autostrăzii Unirii – Anul 2018

Din păcate, această Lege apare după ce Guvernul nu a aprobat indicatorii tehnico economici la un moment dat!.

De ce să mai insistăm pe această direcție în loc să găsim o alternativă?

Faptul că există această lege nu confirmă faptul că banul public se va cheltui în interesul național și cu efecte pozitive.

Solicităm o serie de măsuri extrem de necesare în prezent:

• Punerea în acord a PNRR cu toate Strategiile de țară deja elaborate! Orice distanță întreprinsă față de aceste proiecte echivalează cu o îndepărtare de realitate și cu deschiderea sigură a unei poteci spre dezastru.

• Solicităm includerea instituțiilor specializate și a profesioniștilor în elaborarea unui PNRR revizuit. Elaborarea unei strategii prin propuneri (ale unor mai mult sau mai puțini cunoscători), întâlniri și consultări este afectată în primul rând, prea mult, de un politic interesat de voturi și deloc de eficiența tehnico-economică a soluțiilor din PNRR.

• Solicităm transparentizarea și argumentarea utilizării fondurilor care vor fi cheltuite prin PNRR la nivelul fiecărei investiții propuse, respectiv precizarea indicatorilor tehnico-economici de rezultat.

Pentru jumatate din banii aferenti ne împrumutăm ca țară, iar pe cealaltă jumatate o compensăm din mărirea contribuției la Bugetul UE. Astfel, nimic nu este gratis și drept urmare trebuie să ne asigurăm că fondurile vor fi cheltuite pe investiții rentable, sustenabile și durabile.

• Solicităm ca bugetul PNRR să fie împărțit pe regiuni (minim pe Provincii istorice).

Principiul să fie acela deja asumat de către Ministerul Transporturilor, respectiv: ,,Echitate: costurile și beneficiile sistemului de transport trebuie distribuite în mod egal între cetățeni, domenii de activitate și arii geografice:” avand in vedere investitiile deja realizate.

Cum altfel am putea respecta principiul PNRR care spune : ,,Investițiile propuse în PNRR se bazează pe faptul că în recuperarea decalajelor și modernizarea României nimeni nu va fi lăsat în urmă pe drumul redresării economice și sociale”. În primul rând, PNRR nu identifica acele decalaje astfel încât să se și poată lua masuri active în vederea eliminării acestora.

• Solicităm ca Bugetul PNRR, după ce a fost împărțit pe Regiuni, să aibă în vedere o prioritizare a proiectelor pe regiuni, proces care să aibă în vedere indicatorii economici de rezultat, respectiv cele mai rentabile investiții să fie realizate cu prioritate;

• Solicităm ca proiectele cuprinse în MPGT ca fiind pe rețeaua TEN-T și care au indicatori economici de rezultat foarte buni să fie implementate pe fonduri europene neramburasabile și nu prin PNRR. Avem PNRR, dar trebuie să absorbim cu prioritate și cu cele mai eligibile investiții de fondurile europene nerambursabile;

• Solicităm ca fondurile aferente PNRR să fie absorbite prin investiții rentabile care sț asigure cheltuirea banului public în mod justificat, respectiv cu asigurarea plus valorii aduse de investiție.

În acest sens, consideram ca investițiile cu o rată de rentabilitate de sub 5% nu merită aplecare asupra lor, deoarece implementarea acestora poate însemna cu siguranță și risipirea banului public.

În fond, misiunea Ministerului Transportului este: ,,Eficiența economică: un sistem de transport care generează beneficii mai mari decât costurile;”

• Solicităm tuturor părților implicate în dezbaterea/analiza PNRR, inclusiv ONG –urilor, să nu mai susțină investiții care nu sunt rentabile în baza unor interese pur personale, ci să găsească rezolvarea problemelor și prin soluții alternative!

Este de dorit atingerea unui consens și nu instigarea la acțiuni de nemulțumire, mai ales când nu au nici un argument plauzibil.

• Elaborarea unei strategii naționale trebuie să aibă în vedere interesul național și nu regional așa cum se cam întâmplă. A se vedea Harta transparentă de pe siteul CNAIR.