Planul Național de Redresare și Reziliență. Cine plătește?
Politicienii prezintă PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) drept o mare reușită, un mare succes. Astfel, lasă să se înțeleagă că pe fundal acțiunile lor au condus la acest rezultat, neexplicând publicului român ce presupune PNRR și care vor fi efectele sale asupra finanțelor publice.
Mai mult decât atât, nimeni nu spune cu subiect și predicat că acest PNRR (Plan Național de Redresare și Reziliență) este mai aproape de un Parteneriat Public Privat, în care Partenerul Public este Comisia Europeană și Partenerul Privat este România.
Efectele PNRR se vor simți în buzunarul românului și vor afecta calitatea vieții acestuia în ciuda unui acțiuni concertate de PR politic. Să le luăm pe rând!
CONTEXT PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) 29,2 miliarde de euro – 50% din împrumuturi certe și 50% din fonduri europene ,,nerambursabile “, dar cu o creșterea permanentă a contribuției la bugetul UE, pentru început cu doar 350 milioane de euro anual.
Unde este plus valoarea guvernării? Unde este negocierea?
În spațiul public și mediatic din România și în discursul politic de astăzi vedem și auzim numai cuvinte de laudă legate de performanța Politicului în obținerea sumei de 29.2 miliarde de euro ,,atrasă” din fonduri europene.
Ce este drept, puțini s-au hazardat să precizeze în clar că sunt și nerambursabile!
Pentru a demonstra că suma de 29.2 miliarde euro nu este ,,atrasă”, ci o plătim tot noi, românii din toata țara, chiar dacă este pe proiecte și pachete regionale. În cele ce urmează vă prezentăm cum s-a ajuns la această performanță.
Conform https://mfe.gov.ro/pnrr/ suma de 29.2 miliarde euro este împărțită astfel:
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene precizează că:
,,În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.”
- Cum s-a ,,atras” suma de 14.935 miliarde euro?
Suma de 14.935 miliarde euro, aprox. 50% din valoarea totală, este reprezentată de împrumuturi! Peste 50% sunt ÎMPRUMUTURI CERTE!
REGULAMENTUL (UE) 2021/241 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență
Cităm:
,,În plus, cuantumul maxim al împrumutului acordat fiecărui stat membru nu ar trebui să depășească 6,8 % din venitul său național brut (VNB) din 2019, conform datelor provenite de la Eurostat având data-limită mai 2020”
Am aplicat acest procent pe valorii ale venitului brut național regăsit în media, pentru anul 2017 și 2019. Valorile regăsite sunt:
Concluzie:
Am ,,atras” împrumuturi în cuantumul maxim care ne putea fi dat, respectiv 6,8% din venitul național brut. Care este performanța? Ne-am împrumutat maxim, punct!
În susținerea Concluziei, menționăm că în Regulamentul UE 2021/241 se precizează:
,,Articolul 14 Împrumuturi
(1) Până la 31 decembrie 2023, la cererea unui stat membru, Comisia poate acorda statului membru în cauză un împrumut pentru implementarea planului său de redresare și reziliență.
(2) Un stat membru poate solicita sprijin sub formă de împrumut cu ocazia transmiterii unui plan de redresare și reziliență prevăzut la articolul 18 sau la o altă dată, până la 31 august 2023.”
,,Articolul 15 Acordul de împrumut
(1) Înainte de încheierea unui acord de împrumut cu statul membru în cauză, Comisia trebuie să evalueze dacă:
…………………………………………
(5) Un stat membru care beneficiază de un împrumut acordat în conformitate cu prezentul articol deschide un cont special pentru gestionarea împrumutului primit. De asemenea, acesta transferă principalul și dobânzile datorate pentru oricare împrumut conex într-un cont indicat de Comisie, în concordanță cu măsurile instituite în conformitate cu alineatul (4), cu douăzeci de zile lucrătoare înainte de data scadentă corespunzătoare.”
Sursa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021R0241&from=EN
Însă, menționăm că aceste împrumuturi vor avea totuși o dobândă mai mică, dar în anumite condiții, impuse de Comisia Europeană. Respectiv, toate statele membre trebuie să ratifice noua decizie privind resursele proprii, în conformitate cu cerințele lor constituționale.
Planul Național de Redresare și Reziliență – o foaie de parcurs clară se impune privind noi surse de venituri care să contribuie la rambursarea împrumuturilor
Comisia va prezenta, până în iunie 2021, propuneri privind câteva surse de venituri legate de:
| o un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon | |
| o taxă digital | |
| o sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii |
Până în iunie 2024, Comisia va propune noi surse de venituri, cum ar fi:
| o taxă pe tranzacțiile financiare | |
| o contribuție financiară legată de sectorul corporative | |
| o nouă bază fiscală comună a societăților |
- Cum s-a ,,atras” suma de 14.248 miliarde euro?
Suma de 14.248 miliarde euro, aprox. 50% din valoarea totală, este reprezentată de granturi! Aproximativ 50% din suma ,,atrasă” este din granturi!
REGULAMENTUL (UE) 2021/241 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență prevede:
,,(18) Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității statelor membre de a îndeplini obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate.
Sprijinul financiar nerambursabil în cadrul mecanismului ar trebui să ia forma unei contribuții sui generis a Uniunii care urmează să fie stabilită pe baza unei contribuții financiare maxime calculate pentru fiecare stat membru și ținând seama de costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență, contribuție care ar trebui să fie plătită în funcție de rezultatele obținute în raport cu jaloanele și țintele din planurile de redresare și reziliență.
………….
Statele membre ar trebui să poată utiliza toate formele de contribuții financiare, inclusiv opțiuni simplificate în materie de costuri. Fără a aduce atingere dreptului Comisiei de a lua măsuri în caz de fraudă, corupție, conflicte de interese sau dublă finanțare din cadrul mecanismului și al altor programe ale Uniunii, plățile nu ar trebui să facă obiectul controalelor în ceea ce privește costurile suportate efectiv de beneficiar.”
Reținem două aspecte:
- Sprijin financiar nerambursabil!
- Plățile nu ar trebui să facă obiectul controalelor în ceea ce privește costurile suportate efectiv de beneficiar
- Sprijin financiar nerambursabil!
,,Toate statele membre ale Uniunii Europene au fost de acord să crească această contribuție, de la 1,2%, la 1,4% din Venitul Național Brut. Este o decizie necesară pentru a acoperi fondurile pe care Comisia Europeană le va aloca pentru redresare și reziliență. România ar urma să beneficieze de 30,5 miliarde de euro pentru Planul Național de Redresare şi Rezilienţă.
Dacă un stat nu ar ratifica aceasta decizie, ar crea probleme la nivelul blocului comunitar.”
,,Președintele Klaus Iohannis a semnat în luna februarie decretul prin care crește contribuția la bugetul UE, pe care l-a trimis Parlamentului pentru aprobare. Potrivit documentului, nivelul contribuției va fi în acest an de 1,4% din Venitul Naţional Brut, față de 1,2%, ridicându-se astfel la suma de 2,357 miliarde de euro.
Creșterea este cauzată de Mecanismul European de Reziliență și Redresare al Comisiei Europene, prin urmare fiecare stat va contibui mai mult la bugetul UE. Este vorba de o creștere temporară.”
Se subliniază că această creștere ar fi temporară. Posibil să fie, posibil să nu fie!
În principiu, noua strategie privind Finanțarea bugetului UE pe termen lung și a NextGenerationEU se bazează pe contribuții bazate pe venitul național brut.
Conform https://ec.europa.eu/info/strategy/recovery-plan-europe_ro#finanarea-bugetului-ue-pe-termen-lung-i-a-nextgenerationeu se afirmă:
Bugetul pe termen lung al UE va continua să fie finanțat din sursele binecunoscute de venit ale bugetului UE:
- taxe vamale
- contribuții de la statele membre bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA)
- contribuții bazate pe venitul național brut (VNB).
În plus, începând cu 1 ianuarie 2021, o nouă contribuție națională bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate va fi introdusă ca sursă de venituri la bugetul UE.
- Plățile nu ar trebui să facă obiectul controalelor în ceea ce privește costurile suportate efectiv de beneficiar.
Această prevedere poate influența deciziile la nivelul Politicului de astăzi, putând fi înțeleasă ca o relaxare, care să pară permisivă la orice.
CONCLUZII [Plan Național de Redresare și Reziliență]:
- Nimic nu este Gratis!
- Lucrurile trebuie tratate serios de Politic, cu aplecare spre detaliu și mai ales cu înțelegerea contextului European!
- Abordarea exaltată a Politicului de astăzi, din păcate, are o componentă infantilă, pe de o parte și o componentă netransparentă pe de altă parte.
Partea infantilă este cea prin care Politicul se bucură de aceste fonduri, ca și când ar fi date României ca ,,pomană”, datorită activităților și demersurilor înteprinse de politicieni.
Partea netransparentă este cea prin care Politicul uită să transparentizeze volumul și natura obligațiilor către Comisia Europeană, ca urmare a solicitării acestor fonduri;
- Acest PNRR (Plan Național de Redresare și Reziliență) este mai aproape de un Parteneriat Public Privat, în care Partenerul Public este Comisia Europeană și Partenerul Privat este România, față de un parteneriat în care România cere oricât Comisiei Europene și aceasta aprobă orice;
- Legat de acest tip de parteneriat, Parteneriatul Public Privat, cunoaștem atitudinea Politicului, exprimată încă din primele zile de la venirea la guvernare, astfel încât se poate pune întreabarea:
Dacă Politicul de astăzi poate înțelege aceste parteneriate, definite de echilibru și nu la modul ,,iau fără să mai dau înapoi ceva”.
Cineva din Guvern ar trebui să înțeleagă fenomenul!
