Se actualizează legislația europeană în domeniul digital

Pe 15 decembrie 2020, Comisia Europeană a publicat Actul pentru Servicii digitale (Digital Service Act) care conține două propuneri importante:

1. Propunerea de lege pentru Piețele Digitale (DMA)
2. Propunerea de lege pentru Serviciile Digitale (DSA), aceasta vine și cu o serie de amendamente pentru directive de e-Commerce dată de Comisia Europeană în anul 2000.

Într-un mod simplist, putem spune că furnizorilor de servicii online (marketing online, platforme de social-media, platformele pentru conținut distribuit content-sharing) funcționau în Uniunea Europeană după niște reglementări stabilite în anul 2000, iar Facebook-ul a apărut în anul 2004.

Dezvoltarea de mai jos se va concentra pe propunerea ”Servicii Digitale”.

Ce urmărește această propunere?

• Clarificarea și responsabilizarea furnizorilor de servicii online
• Reducerea discursului discriminatoriu sau al urii
• Control asupra informațiilor false
• Un grad mai mare de transparență în folosirea datelor personale

Sunt două documentare în care sunt evidențiate hibele lipsei unei reglementări în această direcție: The Great Hack (https://www.youtube.com/watch?v=iX8GxLP1FHo) și The Social Dilema (https://www.youtube.com/watch?v=uaaC57tcci0), putem spune că scopul acestor propuneri este să reducă din situațiile prezentate în cele două documentare.

      Principalele modificări:

Propunerea DSA reprezintă o consolidare majoră a regulilor pentru furnizorii de servicii de intermediere online (adică acele entități acționând ca intermediari în rolul lor de a conecta consumatorii cu bunuri, servicii și conținut, exemplu: stocare în cache sau găzduire) și platforme online.

Printre acestea cele mai importante sunt următoarele:

1. Toti furnizorii de servicii digitale sunt obligați să aibă un punct de contact și un reprezentant legal în UE, daca nu sunt stabiliți în niciun stat membru, dar oferă serviciile în cadrul Uniunii.
2. Obligativitatea de a clarifica și evidenția existența oricăror restricții care au impact asupra utilizării serviciului lor. Restricțiile se pot referi la măsuri și instrumente implementate de furnizori în scopul moderării conținutului (inclusiv luare de decizii algoritmice și revizuirea umană).
3. Furnizorii de servicii de hosting (cloud sau webhosting) și platformele online (magazine, app stores, site-uri de turism sau cazare, platforme social media si platforme de content sharing) trebuie să implementeze mecanisme de notificare și acțiune pentru a permite părților terțe să notifice prezența presupusului conținut ilegal.
4. Platformele online vor pune la dispoziția utilizatorului sisteme interne de tratare a reclamațiilor cu privire la deciziile pe care le iau în legatură cu un presupus conținut ilegal sau incompatibil cu termenii și condițiile lor. Aceste mecanisme trebuie să ofere utilizatorului posibilitatea de a se angaja în proceduri extrajudiciare de soluționare a litigiilor.
5. Obligația platformele online mari (cele care ajung la cel puțin 45 milioane de utilizatori din Uniunea Europeană) să efectueze evaluări ale riscurilor sistemice care decurg din funcționarea și utilizarea serviciilor lor în UE și să ia măsuri în consecință. De asemenea, acesta ar face obiectul unor audituri independente, cel puțin odată pe an.

Implementarea:

Propunerea DSA prevede că aplicarea DSA ar fi monitorizată la nivelul statelor membre și la nivelul Uniunii Europene.

Fiecare stat membru va avea la dispoziție două luni de la data intrării în vigoare a DSA pentru a înființa o nouă autoritate independentă denumită „coordonator de servicii digitale” („CSD”), a cărei misiune va fi aplicarea și aplicarea DSA.

Utilizatorii serviciului ar putea depune o plângere la DSC-ul reședinței sau al unității în cazul unei presupuse încălcări a DSA.

DSC s-ar bucura de puteri extinse de anchetă

DSC s-ar bucura de puteri extinse de anchetă (cum ar fi puterea de a efectua inspecții la fața locului și de a intervieva orice membru al personalului furnizorului de servicii intermediare) și puteri de executare (cum ar fi puterea de a dispune încetarea încălcărilor DSA și să impună remedieri, inclusiv amenzi).

Propunerea DSC încurajează cooperarea între DSC-urile din diferite state membre

La nivelul UE, propunerea DSC prevede înființarea Comitetului european pentru servicii digitale („consiliul”), un organism consultativ independent format în special din DSC-uri.

Consiliul va sprijini coordonarea investigațiilor comune efectuate de DSC, va emite avize și recomandări DSC și va promova elaborarea și punerea în aplicare a orientărilor și rapoartelor cu privire la subiectele abordate de DSA.

Astfel de sarcini le amintesc pe cele ale Comitetului european pentru protecția datelor înființat în conformitate cu Regulamentul general pentru protecția datelor („GDPR”). Consiliul ar ajuta, de asemenea, DSC-urile și Comisia în supravegherea unor platforme online foarte mari.

Amenzile propuse pentru nerespectarea prevederilor reglementarii pot ajunge pana la 10% din venitul anual al furnizorului.

Ca o comparație, amenzile pentru nerespectarea Regulamentului general pentru protecția datelor “GDPR” se ridică până la 4% din venitul anual.

Următorii pași:

Propunerea Comisiei Europene este trimisă către Parlamentul European, urmând dezbaterile pe acest act. Dezbaterile pot dura 2 ani sau mai mult având în vedere că tehnologia se schimbă cu rapiditate.

Rolul și cum s-ar putea poziționa România:

Țara noastră deține președinția comisiei pentru Inteligență artificială în era digitală (comisia AIDA) prin persoana eurodeputatului Dragoș Tudorache și se poate implica foarte activ prin ceilalți eurodeputați.

Mai mult, având în vedere că această propunere urmărește să reglementeze modul în care vom  “funcționa” în mediul online, Guvernul României prin Autoritatea pentru Digitalizare a României, și prin alte unități din subordine ar trebui să organizeze dezbateri și informări legate de acest subiect, implicând o plajă cât mare și diversă de participanți.